Raju nu poate adormi. Se roagă ca părinții și frații lui să devină și ei creștini. Deodată aude un trosnet. „Arde!”, strigă el.
Toți ies în grabă afară și nu pot să facă nimic decât să privească cum focul le distruge casa. Fratele lui Raju, Möhan, descoperă că vecina lor, Moni, le-a dat foc casei.
Tatăl lui Raju merge imediat la Moni cu Möhan și Raju.
„Deci tu ești cea care ne-a dat foc la casă”, spune tatăl lui Raju furios. „Ai meritat-o”, replică Moni.
„Ți-ai lăsat fiul să meargă la biserica creștină. Un vecin l-a văzut și l-a auzit spunând că el crede în Dumnezeul misionarului.”
Raju se ascunde în câmpul de trestie de zahăr cât de repede poate. Seara, îndrăznește să se întoarcă acasă. Tatăl său îl pedepsește aspru. Îi interzice să mai aibă vreo legătură cu Samuel, cu misionarii sau cu biserica.
Tatăl îi poruncește: „Vei participa la următoarea plimbare pe foc!” Raju este îngrozit. Mersul pe foc – niciodată! Nu mai vrea puteri supranaturale de când a aflat că acestea vin de la Satana.
Raju s-a întâlnit cu prietenul său, Samuel. „Raju, misionarul ți-a spus că Duhul Sfânt locuiește în tine, deoarece ai crezut în Isus. El este mai puternic decât duhurile rele. În 1 Ioan 4:4 scrie: «Cel care este în voi este mai mare decât cel care este în lume.»”
„Ce a spus misionarul despre plimbarea pe foc?” voia să știe Raju.
„El spune că trebuie să asculți de tatăl tău. Ne rugăm ca tatăl tău să se răzgândească, ca să nu fii nevoit să faci lucrul acesta.”
Tatăl nu se răzgândește. Ascultător, Raju merge cu umblătorii pe foc la templu.
Când preotul invocă puterea zeului său hindus, Raju se roagă: „Doamne Isuse, protejează-mă de puterea lui Satana, prin Duhul Tău Sfânt.” Se gândește la 1 Ioan 4:4.
Umblătorii pe foc părăsesc templul. Raju se apropie încet de cărbunii aprinși. Îl va proteja Isus de foc? Dar atunci… cum își vor da seama oamenii că el nu mai dorește să aibă de-a face cu puterea spiritelor rele, ci are încredere în Isus?
Raju și-a pus piciorul pe jar. O durere cumplită l-a cuprins, iar mirosul de ars a umplut aerul. I-a văzut pe misionar și pe soția lui grăbindu-se să-l ajute, apoi s-a prăbușit, inconștient, din cauza durerii.
Când Raju și-a revenit, s-a uitat la fața tatălui său. Acesta s-a apropiat de el și i-a spus: „Raju, credeam că ai renunțat la credința ta creștină pentru mersul pe foc. Ți-a plăcut atât de mult anul trecut.”
„Acum nu îmi mai place!”, a răspuns Raju. „Spiritele rele nu mai pot să-mi facă nimic, nu mi-e frică de ele.”
„Și eu aș vrea să nu-mi mai fie frică de spiritele rele”, a spus tatăl cu nostalgie.
Abia acum i-a observat Raju pe misionar și pe soția lui. Veniseră să-i curețe și să-i bandajeze rănile. Înainte de a pleca, s-au rugat împreună cu Raju.
„De ce ai acceptat să mergi pe foc dacă știai că nu mai ai putere pentru asta?”, a întrebat tatăl.
„Pentru că am vrut să te ascult”, a răspuns Raju. „Dar vreau să-L ascult și pe Domnul Isus. Satana nu va mai stăpâni peste mine.”
„Și acum, Dumnezeul atotputernic mă poate vindeca, dacă vrea. Și dacă nu, atunci voi fi cu El în rai, pentru totdeauna.”
Atunci, tatăl lui Raju a spus: „Dacă Isus Hristos poate să-l facă pe fiul meu să nu se teamă nici de spiritele rele, nici de moarte, atunci și eu voi crede în El.”
După câteva săptămâni, arsurile grave ale lui Raju s-au vindecat. Fericit, le povestește prietenilor și vecinilor săi despre Isus Hristos, care este mai puternic decât Satana și spiritele sale rele.
;